Se estimeaza ca 30% din populatie are probleme din cauza sindromului colonului iritabil
Read more...
 
Jumătate din populaţia României poate suferi de „arsuri” cauzate de aciditatea stomacului. Tratamentul medicamentos are eficienţă. Arsurile din capul pieptului, cauzate de aciditatea stomacului, îi chinuie pe mulţi.
Read more...
 
Evolutia tehnologica a ultimelor decenii si-a pus amprenta in toate domeniile cunoasterii, iar medicina aparatului digestiv nu a pierdut startul.
Read more...
 
Cauze: Când ne doare în partea dreaptă, nu este vorba neapărat de ficat. Ficatul „obosit” este învelit în grăsime. După o masă bogată în grăsimi şi „stropită” cu alcool, durerea poate apărea din cauza bilei sau pancreasului. Mulţi dintre noi spun, uneori, „mă doare ficatul. Este de la oboseală”. Cât de adevărată este această „zicală”?.
Read more...
 
     
De ce simtim ca ne doare ficatul? Print E-mail
Cauze: Când ne doare în partea dreaptă, nu este vorba neapărat de ficat. Ficatul „obosit” este învelit în grăsime. După o masă bogată în grăsimi şi „stropită” cu alcool, durerea poate apărea din cauza bilei sau pancreasului. Mulţi dintre noi spun, uneori, „mă doare ficatul. Este de la oboseală”. Cât de adevărată este această „zicală”?.

„Poporul roman s-a adaptat neimaginat de repede la ritmul economiei de piata cu valorile ei neintrerupte. Oboseala si surmenajul sunt inerente si au aparut in viata noastra de zi cu zi. Trebuie sa le recunoastem si sa stim cum trebuie sa actionam”, ne explica prof. dr. Mircea Diculescu, seful Catedrei de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni. Ficatul, „laboratorul organismului”, are cel putin 9 functii de baza si sintetizeaza peste 2.500 de substante cunoscute (si, probabil, 25.000 necunoscute). Ca urmare, trebuie sa intelegem ca si ficatul, in mod obligatoriu „oboseste”, mai spune prof. dr. Mircea Diculescu.

Seful Catedrei de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni adauga ca „ficatul are una din cele mai performante metode de regenerare din intreg organismul. In mod particular, oboseala organismului nu creaza simptome direct legate de „locul” ficatului in organism. Adica, daca ai dureri in partea dreapta a abdomenului nu este necesar sa fie oboseala ficatului. Nu se poate sa nu ne amintim ca la alergarea de la orele de educatie fizica de la scoala ne durea in dreapta.

Acea durere care disparea odata ce ne opream nu prea avea legatura cu ficatul, ci cu intestinul gros care face un cot in dreptul ficatului si gazul se ridica si apasa pe intestin. Durerea este de obicei de acolo, si nu dintr-o acumulare de sange in ficat. Ne amintim, de asemenea, unii dintre noi ca daca am mancat prea mult si multe grasimi am avut dureri (jena) la „ficat”, in principiu, acele dureri apartineau veziculei biliare, adica vecinei ficatului, care trebuia sa se contracte „zgomotos” sau poate, mai rau, pancreasului”.

Structura anatomica a ficatului de organ „plin” nu permite situarea de fibre nervoase de sensibilitate in interiorul lui, ci doar in invelisul lui (capsula hepatica Glisson). Astfel ficatul doare in situatii exceptionale, cand apar abcese pe ficat, tumori mari la suprafata lui sau cand inima nu mai reuseste sa adune sangele si-l lasa sa se acumuleze, dilatand ficatul, explica prof. dr. Mircea Diculescu.

Ficatul este „obosit” si de ceea ce mancam

„Ficatul „oboseste” indeosebi din cauza agresiunilor chimice sau alimentare (sau eventual, virale). Ficatul este dependent de ce mancam, dar si de cum mancam si chiar de cum traim. Daca mancam alimente fara vitamine, alimente conservate (cu chimicale), alimente cu multe glucide si grasimi, dar fara proteine este rau si ficatul „oboseste”. Daca mancam mai mult decat este necesar doar o data pe zi, sau seara, ficatul se simte obligat sa faca rezerve, si, din nefericire, rezervele se constituie din grasimi si se depoziteaza in insasi structura lui, ducand la ficatul gras.

Nu mai vorbesc daca si stropim, din belsug, cu bauturi alcoolice!”, mai spune prof. dr. Mircea Diculescu. E important si cum traim, caci „alergand” zilnic zeci (sute) de kilometri (evident, cu masina) uitam ca miscarea organizata trebuie sa faca parte din viata obisnuita. Nu vorbesc aici neaparat de sport organizat, dar o plimbare „vioaie”, o bicicleta de casa sau chiar cateva miscari de „inviorare” in casa nu sunt imposibil de realizat, dar absolut necesare si nu numai pentru ficat, adauga specialistul.

„Hepatoprotec­toarele” – doar cu recomandarea medicului

Cu ce pot ajuta suplimentele „dedicate” special ficatului? In privinta administrarii medicamentelor pentru a ajuta ficatul, specialistii nu sunt intrutotul de acord. „Multi spun ca ele nu ajuta la mare lucru si trialurile mari randomizate pe acest subiect cam lipsesc. Eu sunt in categoria celor care de multe ori recomanda aceste suplimente de „hepatoprotectoare”, anti­oxidanti, vitamine, minerale. Un studiu recent american dovedea ca intre 1985 si 1995, continutul de vitamine si minerale din alimente a scazut considerabil. Dar suntem in 2007! Categoric, administrarea acestor tipuri de medicamente trebuie sa fie la recomandare si sub supraveghere medicala.

Nu toate produsele sunt foarte bine verificate daca nu le luam din farmacii si sub prescriptie medicala. Unele pot fi nocive pentru ficat (extracte in solutii alcoolice sau in eter), altele sunt contraindicate in boli hepatice prin exces de metale (cupru, fier). De altfel, multe dintre ele stimuleaza pofta de mancare. Deja am subliniat ca ficatul „obosit” este de obicei „invelit in grasimi”. Steatoza hepatica este prezenta la peste 20% din americani. Deci, sa incurajam acumularea de calorii? Am vrea sa ajungem nivelul de viata al occidentului, dar nu trebuie sa adoptam si proastele lui obiceiuri si nicidecum bolile civilizatiei. Ficatul poate fi primul care se va resimti de graba noastra de a ajunge occidentul”, a conchis prof. dr. Mircea Diculescu.

Sursa: Gandul

 
< Prev

RSS Ultimele Stiri

Afectiunile care predispun la cancer pot fi depistate din timp
Evolutia tehnologica a ultimelor decenii si-a pus amprenta in toate domeniile cunoasterii, iar medicina aparatului digestiv nu a pierdut startul.
Read more...
 

Vizitatori Online

We have 2 members online
  • ZWrnBMupdn
  • roknaniapoese

Pregatire

1987 Competenta Endoscopie Digestiva
1990 Gastroenterologie – Inverclyde Royal Hospital Greenock, Marea Britanie
1992 Journees Francophones de Pathologie Digestive, Paris, La Defense, Franta, Mar. 1992
1992 Gastroenterologie – CHU “Claude Huriez” Lille, Franta
1992-2003 Formation Continue en Hepatogastroenterologie Franta, Paris – 1992, Strasbourg – Mar.
1997, Paris – Mar. 1998, Nantes – Mar. 1999, Strasbourg – Mar. 2000, Nisa – Mar. 2001,Nantes – Mar. 2002, Paris – Mar. 2003
1994 Stagiu Wales University of Medicine – Cardiff

Read More

Experienta profesionala

1983-1984 Preparator la Disciplina de Biologie Celulara
1984-1990 Asistent Stagiar la Disciplina de Medicina Interna
1987 Seful Laboratorului de Endoscopie Digestiva Spital “Grivita”
1989 Medic Principal Specialitatea Medicina Interna – clasificat primul (nota 9,50)
1990-1995 Asistent Titular la Disciplina de Medicina Interna
1994 Medic Primar Specialitatea Medicina Interna – clasificat primul(nota 10,00)
1994 Medic Specialist Gastroenterologie – clasificat primul (nota 9,92) 
Read More

 

Activitate Stiintifica

99 Lucrari publicate in tara (primul autor – 59, co-autor – 40)
44 Lucrari publicate in strainatate (primul autor – 28, co-autor – 16), in rezumat – 39
11 Carti publicate – tratate/monografii (primul autor – 5, co-autor – 6), 16 capitole in tratate de
specialitate;
177 Comunicari orale la manifestari stiintifice nationale si internationale (primul autor – 119, co-autor
– 35)
 222 Lucrari comunicate sub forma de poster la manifestari stiintifice nationale si internationale:
(primul autor – 38, coautor – 176)
Read More