Se estimeaza ca 30% din populatie are probleme din cauza sindromului colonului iritabil
Read more...
 
Jumătate din populaţia României poate suferi de „arsuri” cauzate de aciditatea stomacului. Tratamentul medicamentos are eficienţă. Arsurile din capul pieptului, cauzate de aciditatea stomacului, îi chinuie pe mulţi.
Read more...
 
Evolutia tehnologica a ultimelor decenii si-a pus amprenta in toate domeniile cunoasterii, iar medicina aparatului digestiv nu a pierdut startul.
Read more...
 
Cauze: Când ne doare în partea dreaptă, nu este vorba neapărat de ficat. Ficatul „obosit” este învelit în grăsime. După o masă bogată în grăsimi şi „stropită” cu alcool, durerea poate apărea din cauza bilei sau pancreasului. Mulţi dintre noi spun, uneori, „mă doare ficatul. Este de la oboseală”. Cât de adevărată este această „zicală”?.
Read more...
 
     
Refluxul gastroesofagian o afectiune care poate fi tratata si endoscopic Print E-mail
Jumătate din populaţia României poate suferi de „arsuri” cauzate de aciditatea stomacului. Tratamentul medicamentos are eficienţă. Arsurile din capul pieptului, cauzate de aciditatea stomacului, îi chinuie pe mulţi.

Această problemă are şi o denumire ştiinţifică – boala de reflux gastroesofagian.

„Boala de reflux gastroesofagian care, deşi cunoscută de mulţi ani, a devenit în ultima perioadă «primadona» afecţiunilor digestive produse de acidul clorhidric secretat de stomac. Afecţiunea începe să «încaseze» tot mai multe lovituri terapeutice”, ne spune prof. dr. Mircea Diculescu, şeful Catedrei de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni.

„Vorbim de o simptomatologie extrem de răspândită. Jumătate din populaţia unei ţări «civilizate» ca România poate avea arsură în piept legată de acidul stomacal, măcar ocazional. Unii consideră acest lucru normal sau acceptabil, dar alţii chiar suferă şi se duc la medic să vadă ce pot face pentru aceasta.

Soluţiile terapeutice medicamentoase au devenit atât de eficiente şi lipsite de pericol, încât s-a agreat pe plan internaţional că, în situaţii extrem de precise, se poate începe diagnosticul cu un test terapeutic. Categoric nu se poate merge în toate cazurile şi la infinit prin evitarea neplăcutei (dar absolute tolerabilei) examinări endoscopice”, adaugă prof. dr. Mircea Diculescu.

Şeful Catedrei de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni mai spune că „acest fenomen trebuie prezentat pentru a înţelege un lucru paradoxal, respectiv, că nu este atât de important faptul că refulează, ci ce refulează, adică acid. Lumea medicala «s-a revoltat» pentru o abordare atât de «ne-fiziologică» a problemei şi a început să încerce metode de restabilire a competenţei «supapei» pentru a împiedica refularea de la stomac spre esofag”.

Prof. dr. Mircea Diculescu adaugă că „lucrurile nu sunt atât de simple precum par, întrucât supapa este, de fapt, un mecanism complex care implică diferite structuri musculare şi extrem de bune sincronizări. Cu cât mai complex este un sistem, cu atât posibilităţile de eroare sunt mai frecvente, de unde şi frecvenţa bolii refluxului gastroesofagian”.

Chirurgia modernă poate fi o opţiune numai în anumite cazuri

„Chirurgia modernă realizează pe cale laparoscopică (deci, cu incizie minimă) o «înfăşurare» suplimentară a zonei de stomac de lângă esofag. Acest lucru, realizat fără o secţionare propriu-zisă nici a stomacului, nici a esofagului, reprezintă o soluţie extrem de tentantă. Şi, totuşi, o operaţie perfectă tehnic şi procedural poate să «strângă» prea mult şi pacientul să înghită cu dificultate sau să strângă prea puţin şi supapa nu se închide în continuare. Soluţie tentantă, dar care trebuie rezervată situaţiilor realmente fără ieşire medicală”, explică prof. dr. Mircea Diculescu.

„Endoscopia digestivă oferă la ora actuală noi soluţii ne-medicamentoase, dar şi nechirurgicale. Putem la ora actuală să acţionăm cu ajutorul endoscopului la nivelul acestei supape şi să injectăm structuri polimerice (similare silicoanelor din chirurgia plastică) şi care să «închidă» mai bine supapa. Se încearcă, de asemenea, aplicarea unor curenţi speciali care să poată să «cicatrizeze» zona, în scopul unei închideri mai complete a conexiunii esofag-stomac. Cea mai raţională mi se pare tehnică prin care se «coase» endoscopic zona, creându-se un «clin» un fald care să închidă mai bine supapa”, a conchis prof. dr. Mircea Diculescu, şeful Catedrei de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni.

„Aplicarea unor curenţi speciali poate să «cicatrizeze» zona, în scopul unei închideri mai complete a conexiunii esofag-stomac” Prof. dr. Mircea Diculescu (Şeful Catedrei de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni)

Sursa: Gandul

 
< Prev   Next >

RSS Ultimele Stiri

Afectiunile care predispun la cancer pot fi depistate din timp
Evolutia tehnologica a ultimelor decenii si-a pus amprenta in toate domeniile cunoasterii, iar medicina aparatului digestiv nu a pierdut startul.
Read more...
 

Vizitatori Online

Pregatire

1987 Competenta Endoscopie Digestiva
1990 Gastroenterologie – Inverclyde Royal Hospital Greenock, Marea Britanie
1992 Journees Francophones de Pathologie Digestive, Paris, La Defense, Franta, Mar. 1992
1992 Gastroenterologie – CHU “Claude Huriez” Lille, Franta
1992-2003 Formation Continue en Hepatogastroenterologie Franta, Paris – 1992, Strasbourg – Mar.
1997, Paris – Mar. 1998, Nantes – Mar. 1999, Strasbourg – Mar. 2000, Nisa – Mar. 2001,Nantes – Mar. 2002, Paris – Mar. 2003
1994 Stagiu Wales University of Medicine – Cardiff

Read More

Experienta profesionala

1983-1984 Preparator la Disciplina de Biologie Celulara
1984-1990 Asistent Stagiar la Disciplina de Medicina Interna
1987 Seful Laboratorului de Endoscopie Digestiva Spital “Grivita”
1989 Medic Principal Specialitatea Medicina Interna – clasificat primul (nota 9,50)
1990-1995 Asistent Titular la Disciplina de Medicina Interna
1994 Medic Primar Specialitatea Medicina Interna – clasificat primul(nota 10,00)
1994 Medic Specialist Gastroenterologie – clasificat primul (nota 9,92) 
Read More

 

Activitate Stiintifica

99 Lucrari publicate in tara (primul autor – 59, co-autor – 40)
44 Lucrari publicate in strainatate (primul autor – 28, co-autor – 16), in rezumat – 39
11 Carti publicate – tratate/monografii (primul autor – 5, co-autor – 6), 16 capitole in tratate de
specialitate;
177 Comunicari orale la manifestari stiintifice nationale si internationale (primul autor – 119, co-autor
– 35)
 222 Lucrari comunicate sub forma de poster la manifestari stiintifice nationale si internationale:
(primul autor – 38, coautor – 176)
Read More